Cine isi aminteste de ora de lucru manual?

Zilele trecute am fost  la mult  așteptata  petrecere de un anișor a fetiței prietenei mele,  și a fost,  vă spun,  o nebunie. M-am distrat la maxim,  însă momentul culminant pentru mine a fost deschiderea cadourilor. Prietena mea a organizat o întreagă scenetă, chiar și pentru deschiderea cadourilor: fetița a trebuit să încerce toate hăinuțele  primite – vă dați seama ce a trebuit să îndure biata fată  de dragul mamei , apoi deliciul acesteia a fost  să “guste” toate jucariile dăruite și  să ofere pupici tuturor. Momentul magic,  în care am devenit cu toții fermecați, a fost  atunci când (tatata bat tobele ) am văzut fetița îmbrăcată într-un  SUPERB  COSTUMAȘ  DE BUBURUZĂ ; mi-a venit să o mănânc  toată. Cât de dulce și frumoasă era în acel costumaș.  Nu m-am putut abține să nu fac o remarcă și să spun celei care a făcut acel cadou: :
“Draga mea,  cred că  te-a costat o gramadă de bani  acest  costumaș, fiindcă e pur și simplu superb, inedit!” și  ghiciți ce mi-a răspuns:                                                               
“Da de unde,  floare la ureche,  înlocuiește banii cu priceperea, îndemânarea și pasiunea mea pentru  tricotat!
“Oau,  ce frumos,  știi să tricotezi!”  – am exclamat.
“Draga mea, se pare că ai chiulit la ora de lucru manual de la școală!”– mi-a răspuns.
“Daaa, chiar am și uitat cum era…mai țineți minte ce făceam?” am întrebat.
“Vă  mai  amintiți de orele de lucru manual din școală? am  adăugat”

Și, iată că  așa a început o depănare a amintirilor din școală….

Cu toții știm că orele de lucru manual se fac din clasa I până în clasa a-IV-a, în ciclul primar de învațământ, însă puțini sunt cei care știu de fapt la ce ajută ele și cu ce folos sunt incluse în programul școlar, dar despre acest lucru vă voi povesti într-un alt articol.

Acum  însă, vreau să depănăm puțin niște amintiri din copilăria ta.

Iți mai amintești de orele de lucru manual din școală?
Cum ne rugau să aducem de acasă diverse materiale: fasole, sfori, diverse materiale, nasturi, etc…și ce minunății ieșeau din mâinile noastre. Fetele erau cu tricotatul, croșetatul, etc.  și băieții, din câte îmi amintesc, cu traforajul.

Ei bine, eu da, îmi amintesc pentru că am avut o învățătoare foarte drăguța, care nu a înlocuit acele ore de creație (lucru manual, desen, sport, muzică etc.) cu matematica și gramatica engros. Am învățat la acele ore diferite “trucuri” de care îmi aduc acum aminte cu placere și pe care le și pun de foarte multe ori în practică.

Ai inceput să-ți reamintești cum era?

Daaaa…

Super…

Vreau să știu  dacă îți plăcea sau  dacă ”urai” acea oră, erai un talent sau un  “antitalent”  ?

Vreau să-mi scrii despre peripețiile tale de la ora de lucru manual.

Vreau  sa-mi lași un comentariu cu ce îți mai amintești despre acea oră de creație, ce anume făceai, ce ți-a plăcut cel mai mult ?
 
P.s:   Și…. ține-te bine că acum te-am provocat să-ți amintești , însă în articolele următoare  te provoc la  PROPRIU.

Chiar  vom începe  FESTIVALUL DE CREAȚIE HANDMADE .

Vom  ține din nou ora de lucru manual.

Vom  începe SĂ CREĂM  lucrurile din jurul tău.

Vom face minuni cu aceste MÂINI  ….. aaa  și nu te îngrijora ,  că  TU  nu știi,  avem  leac și pentru cei mai puțin talentați  și nemotivați.

“Dacă NU POȚI – TE MOTIVĂM, dacă NU ȘTII – TE  ÎNVĂȚĂM.”

 

Posted in Blog and tagged .

7 Comments

  1. Ai materiale foarte bune. Ma si vad in urma cu mai multi ani, prin ’90, cand lucram multime de lucruri, de la tricotat la croitorie, la cusut, si multe alte.
    Iar de la scoala imi aduc aminte de orele de lucru manual care chiar se faceau. Am invatat cum fac anumite puncte de cusut, dar cel mai mult mi-a placut cand am invatat sa facem prajituri.

    Este o placere sa citesti si dupa sa aplici despre arta care te face util.
    frumos.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.